Ești aici: Acasă » Articole » Tradiții de sărbători
Articole

Tradiții de sărbători

Tradiții de sărbători

Tradiții de sărbători – Practicile tradiționale ale sărbătorilor de iarnă moștenite din cele mai vechi timpuri se desfășoară și în prezent în forme deosebit de variate, implicând participarea întregii colectivități, inclusiv a copiilor. Crăciunul concentrează o seamă de ritualuri și obiceiuri între care se remarcă, în toată frumusețea și prospețimea sa, colindatul copiilor. Urarea de Moș Ajun (23-24 decembrie) se practică în întreaga țară, cu denumiri variate. Astfel, în unele părți din Muntenia, Oltenia, Transilvania și Dobrogea se întâlnesc ajunul, mos-ajunul, bună dimineața la moș-ajun, colindișul, neatalașul, colinda sau la colindeți / colindețe. În sudul Banatului, nordul Olteniei și unele părți din Transilvania și din Crișana. Obiceiul este cunoscut sub numele de pițărăi sau pițerei – denumire ce o poartă și copiii colindători. În Bihor, întâlnim și denumirea de a cucuta.

Colindele copiilor sunt scurte, vestesc sărbătoarea, urează belșug în miei, viței, purcei, pui și cer, în versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune, pere, mere, colaci. Tradiții de sărbători, în Oltenia și Transilvania, copiii, numiți pițărăi, atingeau cu bețe sau cu nuiele stâlpii porților, ușorii ușilor de la grajduri și hambare, grinda casei și scormoneau în cărbuni pentru a aduce noroc și belșug. ”Bună-i ziua lui Ajun, că-i mai bun’a lui Crăciun, într-un ceas bun! Porci grași unsuroși, să-i mănânce oamenii sănătoși. Boi trăgători, stupi roditori, cai încurcători, oile lânoase, vacile lăptoase, pui de găină, pui de rață, pui de toate animalele, bani și sănătate.”

Tradiții de sărbători– Colindul

Obiceiuri și tradiții de sărbători – Obiceiul se desfășoară în “cete” de copii, băieți – mai rar fete – sau în grupuri mixte. Numărul participanților dintr-o ceată este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici. De la 3-4 ani până la 6-7 ani. De 4, 6, 7, 12 copii la categoria școlarilor (de la 6-7 ani până la 14-15 ani). În același sat pot exista unul sau mai multe grupuri de vârste diferite. Manifestarea se desfășoară de două ori, în noaptea de 23 spre 24 decembrie și în zorii zilei de 24 decembrie. Copiii se adună, de obicei, la o casă unde repetă colindele, și odată cu venirea serii își încep colindatul.

ColindătoriiColindătorii poartă trăistuțe atârnate de gât în care pun darurile ce le primesc. Iar în mână țin un băț numit, în unele zone, colinda sau pitar. Colinda este făcută, de obicei, din lemn de alun frumos încrustat. Ea este purtată de câțiva băieți mai mari din ceată, numiți uneori vătafi. Care este folosită ca tradiții de sărbători, în unele zone ale țării, pentru scormonirea în cenușă sau în focul din vatră. Acțiunea are, în mentalitatea populară, semnificația de a aduce noroc și belșug în casa gospodarului. Urările copiilor sunt de cele mai multe ori scurte, după care, în versuri pline de umor, solicită gazdei darurile. Conținutul urării poate să fie același la fiecare casă colindată.

Copiii așteaptă cu nerăbdare aceste tradiții de sărbători, unde sunt răsplătiți întotdeauna cu daruri. Cel mai răspândit este colacul de pâine, pregătit anume pentru acest prilej. Colacii făcuți din faină de grâu, împletiți în formă de opt, se numesc colindețe sau colindeți. Alteori se mai numesc bolindețe, bolindeți sau bobideți. În afară de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane.

Boboteaza – noaptea ursitului

Boboteaza încheie timpul magic al sărbătorilor de iarnă, dar în anumite zone ale țării încă se mai colindă. Fetele nemăritate își află ursitul. Se fac și se desfac farmece. Se descântă și se prezice viitorul și belșugul în noul an. Ritualul recuperării crucilor din apă este unul dintre cele mai importante. Conform tradiției, sunt aruncate în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoși. Se spune că cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli și necazuri și va avea noroc tot anul. Apa sfințită luată are puteri miraculoase și nu se strică niciodată. Tot în scopul alungării duhurilor necurate, vânătorii și pădurarii satului obișnuiau să tragă focuri peste ape. De asemenea, se păstrează și focul de artificii aprins pe dealuri.

Tradiții de sărbători, de Bobotează nu se dă nimic cu împrumut. La țară oamenii nu împrumutau nici jăratec sau foc din sobă pe 6 ianuarie. În satele din nordul țării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau piftie, grâu fiert și vin roșu. După masă, acestea cântau și jucau toată noaptea, iar dimineața ieșeau pe stradă și luau bărbații cu forța la râu, pe care îi amenințau că îi aruncă în apă. Întreg ritualul poartă numele de „Iordanitul femeilor”. În noaptea de Bobotează, tinerele își legau pe inelar un fir roșu de matase și o bucățică de busuioc pentru a visa ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Superstiția este valabilă și în cazul bărbaților.

Tradiții de sărbători – Udatul Ionilor

Totodată, cine postește înainte și așează busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are șanse mari să își viseze alesul în această noapte. „Udatul Ionilor” are loc în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit. Iar acesta dă o petrecere cu lăutari. În Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezați / purificați. Despre agheasma adusă de la biserică se crede că este miraculoasă. Sunt suficiente câteva picături de apă sfințită pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. În schimb, dacă agheasma se strică, se crede că asupra casei a fost aruncat un blestem.

Tradiții de sărbători

Și starea vremii capătă semnificații magice. Astfel, dacă va bate crivățul, anul va fi rodnic. Dacă pomii sunt plini de promoroacă, va fi belșug și sănătate. Sărbătorile de iarnă au un alt obicei legat de măritișul fetelor tinere spune să consumi o turtă de faină sărată înainte de culcare. Cel pe care îl visezi că îți aduce apă este ursitul tău. În anumite părți ale țării se practică ritualul lumânărilor. Într-o farfurie cu apă se pun două lumânări, iar dacă acestea se atrag, fata își va uni destinul cu bărbatul iubit.

Sărbătorilor de iarnă se apropie, iar colindul este unul dintre cele mai așteptate tradiții de sărbători. În Bucovina, de Bobotează se merge cu colindul și se aprinde „Focul de Bobotează”. Când flăcările își pierd din intensitate, tinerii sar peste foc pentru a se purifica și a scăpa de păcate. Înainte, tinerii știau că fetele trebuia să fie petite până în ziua de Bobotează. În satele din Brașov, se păstrează și astăzi obiceiul de a merge cu „zăuritul” pe 7 ianuarie, de Sfântul Ion, la persoanele ce poartă acest nume sfânt.

Distribuie această postare

Imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe acest site, sunt proprietate Socializam. Protejate sub Licența Creative Commons, cu atribuire și distribuire în condiții identice. Unde pot exista și clauze suplimentare și nu pot fi preluate fără un acord scris. Socializam.com colectează datele personale (Nume, adresa de e-mail, adresa sit sau adresa IP) doar în cazul în care se completează formularele de contact sau se trimit comentarii.

Lasă un răspuns