Prima pagină » Noutati » Craciunul sau Nasterea Domnului
Articole

Craciunul sau Nasterea Domnului

Craciunul sau Nasterea Domnului

Craciunul sau Nasterea Domnului este o sarbatoare crestina celebrata la 25 decembrie (dupa calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (dupa calendarul iulian) in fiecare an. Ea face parte din cele 12 sarbatori domnesti (praznice imparatesti) ale Bisericilor bizantine. A treia sarbatoare dupa cea de Pasti si de Rusalii. In anumite tari unde crestinii sunt majoritari, e de asemenea sarbatoare legala, si se prelungeste in ziua urmatoare, 26 decembrie; a doua zi de Craciun. De la debutul secolului al XX-lea, Craciunul devine si o sarbatoare laica, celebrata atat de catre crestini cat si de catre cei necredinciosi. Centrul de greutate al celebrarii deplasandu-se de la participarea in biserica la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Mos Craciun”.

Craciunul sau Nasterea Domnului

Cand Dumnezeu a hotarat sa izbaveasca lumea din pacat a trimis pe ingerul Gavriil in cetatea Nazaret, la Fecioara Maria. Si intrand ingerul la ea i-a spus ca a fost aleasa de Dumnezeu sa nasca pe Iisus Fiul Sau.

Cand a sosit vremea nasterii Domnului, in Tara Sfanta se dadu porunca sa se inscrie fiecare om in localitatea sa de bastina. Feciora Maria si batranul Iosif, logodnicul ei, au plecat din Nazaret spre Betleem. Cand au ajuns la Betleem, se innoptase. Casele erau pline de oameni. S-au adapostit intr-o pestera de la marginea Betleemului.

In linistea noptii sfinte Fecioara Maria a nascut pe Iisus Hristos. Nu departe de pestera se aflau niste pastori. Deodata, o lumina puternica cobori din cer si un inger al Domnului statu langa ei. Impreuna cu ingerul s-a vazut deodata o multime de oaste ingereasca, laudand pe Dumnezeu. Dupa ce a plecat ingerul de la pastori, acestia, bucurosi de cele ce se aflasera. Au mers in mare graba la Betleem. Au intrat in pestera si au gasit acolo pe Maica Domnului. S-au intors acolo cu mare bucurie la turmele lor, vestiind tuturor ce aflasera de la inger si ce vazusera cu ochii lor in pestera. Aceasta bucurie o traim si noi, crestinii, in fiecare an la 25 Decembrie, cand sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul.

Craciunul sau Nasterea Domnului

Obiceiurile culinare! Timp de 40 de zile inainte de sarbatori crestinii respecta Postul Craciunului, care se incheie in seara de Craciun dupa liturghie. Taierea porcului in ziua de Ignat este un moment important ce anticipeaza Craciunul. Pregatirea mancarurilor capata dimensiunile unui ritual stravechi.. Carnatii, chisca, toba, raciturile, sarmalele, caltabosul si nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Craciun. Fiind la loc de cinste alaturi de vinul rosu pretuit de toata lumea.

In primele doua secole crestine, a existat o puternica opozitie la celebrarea zilelor de nastere a martirilor si a lui Iisus. Numerosi Parinti ai bisericii au emis comentarii sarcastice privitoare la obiceiul pagan de a celebra zile de nastere, cand, de fapt, sfintii si martirii trebuiau, in viziunea lor, sa fie celebrati la data matririului lor, adica la „data adevaratei lor nasteri” din prespectiva bisericii. Multi crestini ai primelor secole erau scandalizati si de veselia si festivismul celebrarii, pe care il vedeau ca fiind o reminiscenta a paganismului, in special al Saturnaliilor romane.

Craciunul sau Nasterea Domnului

Ei aveau dreptate sa afirme asta.. Plasarea sarbatorii nasterii lui Iisus Hristos din momentul in care aceasta a inceput sa fie celebrata de crestini. Exact la finele lui decembrie sau inceputul lui ianuarie (adica 25 decembrie sau 6 ianuarie), se datora copierii traditiilor pagane. Caci Evanghelia nu da nici un detaliu despre data nasterii lui Iisus. Din motive politice, asa cum sugereaza istoricul Edward Gibbon. Ierarhia crestina a considerat copierea sarbatorilor si a riturilor pagane ca fiind solutia raspandirii accelerate a cultului lor in mase. Mase care pe atunci erau puternic atasate vechilor sarbatori si practici rituale pagane. Factorul pentru care primii crestini au ales datele de 25 decembrie sau 6 ianuarie ca moment al nasterii zeului lor. A fost deci ca la aceste date, in lumea romana, germanica si orientala se celebrau diverse date de nastere ale altor zei.

Povestea unui zeu salvator nascut din fecioara pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc noua, cele mai multe culte pagane ale vremii adorand cate un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstitiului egiptean, era celebrata revarsarea apelor Nilului si in „cultele misterelor” locale nasterea „eonului” din fecioara. Epifaniu, scriitor crestin, reda in lucrare sa ritul celebrarilor din 6 ianuarie si semnificatia acestuia la egipteni si la arabii „Petra”-ei (Eleusa, unde se serba nasterea pruncului-zeu Dusares din fecioara. Alt scriitor crestin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, in Grecia. Se celebra tot atunci sarbatoarea misterelor, cand ierofantul exclama la nasterea pruncului sacru; „Fecioara care era grea a conceput si a nascut un fiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii sarbatoreau nasterea zeului Dionisie, zeul care ca si Iisus, transforma apa in vin.

Craciunul sau Nasterea Domnului

Sarbatoarea Craciunului este anuntata prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul si cu Steaua, pentru a vesti Nasterea Mantuitorului – Nasterea Domnului. De asemenea, o veche traditie este „mersul cu icoana”. Un fel de colindat care se face de catre preotii comunitatii locale cu icoana Nasterii Domnului, binecuvantandu-se casele si crestinii. Colindele de iarna sunt texte rituale cantate, inchinate Craciunului si Anului Nou. Originea lor se pierde in vechimile istoriei poporului roman.

Evocand momentul cand, la nasterea lui Iisus. S-a ivit pe cer steaua care i-a calauzit pe cei trei regi magi la locul nasterii, copiii – cate trei. Ca cei trei magi – merg din casa in casa cantand colindul „Steaua sus rasare…”, purtand cu ei o stea. Ajunul Craciunului incepe cu colindul „Buna dimineata la Mos Ajun!”, casele frumos impodobite isi primesc colindatorii. Acestia sunt rasplatiti de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si chiar bani.
Citeste si: Despre colindul si sarbatorile de iarna!

Articole recomandate

Mergi la Pagina Principala - License Creative Commons

Etichetat:

Distribuie această postare

Imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe acest site, sunt proprietate Socializam. Protejate sub License Creative Commons, cu atribuire si distribuire in conditii identice. Unde pot exista si clauze suplimentare si nu pot fi preluate fara un acord scris.

1 Comentariu

Adăugați un comentariu